Maria Vintilă, în vârstă de 45 de ani, și fetița ei, Miri-Nectaria, de numai șapte ani, sunt la un pas să ajungă în stradă. Femeia cere ajutorul oamenilor pentru a-și putea plăti chiria, dar și pentru a-și procura alimente.
Pentru ele doar ziua de azi contează. Ziua în care au un acoperiș deasupra capului și, poate, ceva de mâncare de pus în farfurii. Mâine? Mâine poate veni doar cu spaima că proprietarul apartamentului în care locuiesc în București le-ar putea evacua din cauza datoriilor neplătite. Maria face un apel disperat către oamenii care o pot ajuta să achite chiriile și întreținerile restante, dar și la cei care i-ar putea dona un petic de pământ pe care să-și ridice, tot cu susținere financiară, o căsuță modestă.
Maria nu a putut să spună vreodată că a avut o casă a ei. Un orfelinat din județul Gorj i-a fost primul cămin după ce părinții – pe care nu i-a cunoscut -, au lăsat-o în grija statului. Apoi, de-a lungul timpului, ”acasă” au însemnat locuințele prietenilor sau ale cunoștințelor. A lucrat pe unde a putut ca să se întrețină. Necazurile care o tot chinuiseră păreau să se risipească atunci când în viața ei și-a făcut loc un bărbat, ceva mai tânăr, alături de care visa să își întemeieze o familie. S-a mutat la el, în satul doljean Leordoasa, iar în scurt timp, Maria a rămas însărcinată și a adus pe lume o fetiță, pe Miri-Nectaria.
Înfometată și bătută de concubin
”Atunci, am crezut că în sfârșit voi avea și eu căminul meu, chiar dacă locuiam zece inși într-o casă, cu tot părinții și cu neamurile lui. Dar nu a fost așa. De fapt, intrasem în cel mai negru coșmar al meu. Bărbatul, cu care nu eram căsătorită cu acte, a început să mă bată, să mă înfometeze chiar și când eram gravidă. Am îndurat cât am putut, dar când a început să o lovească și pe fată, am fugit. Umbla numai beat și cu arme albe la el. Am anunțat poliția din Filiași și, în toiul nopții, am plecat cu copilul, doar cu hainele de pe noi, la București”, povestește Maria prin ce a trecut.
Cu un copil de numai trei anișori în brațe, Maria a trecut prin două centre – Adra și Casa Ioana – , până ce prietenii au ajutat-o să-și găsească un apartament cu chirie în București. A urmat o perioadă ceva mai liniștită în care, cu banii câștigați ca agent de pază, dar și cu susținerea financiară a unui avocat, prieten de familie, putea să asigure traiul pentru ea și pentru fetiță, dar și costurile unui after-school.
Fetița dormea la serviciul mamei sale, într-un culcuș improvizat
”Pentru că nu aveam cu cine să las copilul acasă cât eram la serviciu, îl duceam la after-school, plătit de un prieten avocat. Când școlile s-au închis, din cauza pandemiei, fetița s-a mutat la mine la serviciu. Eu păzeam un parc. Ziua, copilul stătea în parc, iar noaptea dormea într-un fel de culcuș amenajat cu acordul patronului, la postul meu de supraveghere. Îi cumpăram mâncare caldă de la magazine”, spune Maria.
Viața femeii s-a dat complet peste cap în ultima vreme când datoriile au copleșit-o. La întreținere a adunat restanțe de peste 500 de lei, iar la chirie undeva în jurul a 500 de euro, adică aproape 2.500 de lei. În total, 3.000 de lei, doar pentru casă, fără mâncare. Proprietarul a înțeles-o până acum, însă restanțele cresc, posibilitatea de a le plăti e minimă, iar riscul ca Maria să ajungă în stradă cu tot cu fetița ei e din ce în ce mai mare. Cu atât mai mult cu cât, din cauza pandemiei, a fost trimisă în șomaj tehnic, iar veniturile – și așa modeste până atunci -, i s-au diminuat considerabil.
Un petic de pământ pentru o căsuță modestă
”Nu știu ce să mai fac, încotro să o apuc. În șomaj voi lua puțin peste 1.000 de lei. Cu ce să plătesc atâtea datorii? Din ce să pun mâncare pe masă pentru fetiță? Sunt disperată! Îi rog pe toți aceia care pot să o facă să mă ajute să plătesc datoriile, să nu ajung în stradă cu fetița! Însă, dacă ar exista cineva care mi-ar putea dona un petic de pământ la marginea Bucureștiului, unul cât de mic, să-mi fac o căsuță modestă, ar fi extraordinar. Așa nu aș mai cheltui pe chirie. Sunt oameni care au vrut să mă ajute cu materiale de construcții, dar nu le-am primit pentru că nu am ce să fac cu ele…”, mai spune Maria care a cerut, fără succes, ajutorul Primăriei Sectorului 4.
Cei care doresc să o ajute pe Maria o pot face donând în următoarele conturi ale Fundației Ringier România:
RO98 BACX 0000 0012 7457 7001 – RON
RO02 RZBR 0000 0600 1552 6177 – EUR
Donează online, prin PayPal sau transfer sau redirecționează 3,5 % din impozitul pe venit către Fundația Ringier. Detalii pe www.ajutacopiii.ro
Citește mai multe despre copiii pe care FUNDATIA RINGIER ii sprijina de 7 ani la rubrica AJUTA COPIII
ACȚIUNE UMANITARĂ FINANȚATĂ ȘI PUBLICATĂ DE FUNDAȚIA RINGIER
This post was last modified on %s = human-readable time difference 8:39 am
Leave a Comment