CENTENAR SOLIDAR/ Dragostea de tată și sfântul sac de cartofi. Gheorghe își crește singur fiul. Câștigă sub 500 de lei pe lună și, ca să se descurce, a învătat să gătească și să coacă pâine
Suntem uniți! În anul Centenarului, Libertatea vă invită să întindeți o mână românilor copleșiți de nevoi. Asta e dragostea de țară, așa sărbătorim 100 de ani de România: prin fapte, sprijinindu-ne unii pe alții, ajutându-ne între noi, să ținem capul sus în fața vremurilor.
Pe parcursul lunii noiembrie, Libertatea va publica, de două ori pe săptămână, reportaje despre oameni din toată țara, de toate vârstele, de la sat sau de la oraș, oameni care au nevoie de ajutorul nostru urgent.
În satul Trivalea-Moșteni, din Teleorman, sacul de cartofi e sfânt. Îl ai, stai liniștit o săptămână sau două. Șantierul din zonă s-a închis de câțiva ani și oricum angaja numai „la negru”. E de muncă doar la câmp, cu ziua, sau la cărat surcele, cu spinarea, din pădure.
Gheorghe Marinescu, 43 de ani, și fiul său, Radu, de 13 ani și jumătate, trăiesc din aproape 450 de lei lunar: ajutor social, de 255 lei, alocația copilului, 84 de lei, și alocația pentru familie monoparentală, 107 lei.
Muncește pe la săteni, cu ziua, sapă o grădină, aduce apă, dă cu var, repară acoperișul. Ia 20-30 de lei pentru astfel de treburi. Dar nu găsește mereu de lucru, iar când vine iarna, nu găsește aproape deloc.
A plecat cu altul, apoi s-a despărțit și de el. Am aflat că s-a dus la maică-sa, la Băbăița, pe băiat nu-l înscrisese la școală. Nu se ocupa de el. Îl lăsa așa, singur acasă. M-am dus și l-am luat. Că e al meu, povestește Gheorghe.
Casă de bărbați curată lună
Și de-atunci își crește singur băiatul. Spală rufele, spală și covoarele, la gârlă. Coace pâine, la un cuptor din curte, întinde dimineața margarina pe pâine. Dacă are salam, pune și salam, dar „mai des o dăm doar pe margarină”. Ăsta e pachetul lui Radu, pentru școală. Cât e băiatul la ore, Gheorghe întreabă pe ici, pe colo, cine are nevoie de ajutor la muncă. Și face rost de sacul de cartofi.
Stau în casa bătrânească, unde a crescut și Gheorghe. A rămas orfan de mamă la 14 ani și de atunci s-a deprins să se gospodărească singur. A învățat să gătească pentru el și pentru tatăl lui:
Sora mea s-a măritat repede, ne-a lăsat singuri. Făceam pâine, ciorbă, țineam casa curată. După ce a murit mama, tata a început să bea mult. S-a dus și el.
După ce-a fost părăsit de mama lui Radu, Gheorghe nu și-a căutat altă soție, de teamă să nu pățească la fel. „Nu că n-ar fi bine. Ar fi bine să aibă și băiatul o mamă, și eu să am un ajutor, să pot să-mi caut de lucru la oraș. Dar aici, în sat, n-am găsit pe nimeni”.
Casa e proaspăt văruită, cu ștergare pe pereți. În bucătărie, nu vezi alte alimente decât sacrii cartofi galbeni și un ardei iute roșu, sfrijit, în solniță.
Un copil cu imaginație, un preot cu idei
Radu e în clasa a VII-a acum, la școala din sat. „Are note așa și-așa”, spune tatăl său. Ar vrea să-l vadă la școala profesională, învățând o meserie din care să-și câștige traiul oriunde. Puștiul își dorește să fie mecanic auto. Își dorește și să meargă în fiecare zi la școală. Uneori, chiulește, pentru că, precizează el, serios, „am treabă”. Se duce cu tatăl său să adune lemne.
„Se ține după mine, ca scaiul. Zice că mă ajută”, povestește Gheorghe. Anul trecut, băiatul n-a primit manuale la școală. Și n-a avut cu ce să-i cumpere manuale din librării. Radu și-a pozat paginile cu teme cu telefonul. Anul ăsta, a primit manuale.
Visul preotului: să le dea copiilor o masă adevărată
Radu merge duminica la centru de zi, înființat de preotul din sat, Bogdan Nedea. Se joacă și își face temele, împreună cu alți 30 de copii.
„Copiii mă uimesc mereu. Radu are multă imaginație, face minuni dacă-i dai o planșă și niște plastilină, Modelează mașini și străzi”, spune preotul.
Centrul de zi e amenajat în clădirea școlii vechi, are bucătărie dotată complet și o cameră pentru a adăposti oameni, în situații de urgență. Totul, din donații și sponsorizări.
Suntem cerșetori, asta e. Dar măcar nu cerșesc pentru mine, spune Bogdan Nedea.
Preotul ar vrea să poată oferi și o masa copiilor, duminica, o masă adevărată, nu doar cartofi. Dar pentru asta are nevoie de alimente. Mâncarea e o problemă în multe din cele o sută de gospodării din Trivalea-Moșteni. Mâncarea și lemnele pentru iarnă.
Dar părintele Nedea nu și-a pierdut speranța că va avea ce pune pe masă copiilor, duminica. Dacă Gheorghe a reușit, în fiecare zi, să aibă cu ce unge pâinea pentru Radu, se poate orice.
Radu și Gheorghe Marinescu au nevoie de alimente și haine.
Cei care vor să-i ajute pot scrie un mail la adresa [email protected] sau pot dona bani în conturile deschise la Raiffeisen Bank de Fundația Ringier, precizând la detaliile de plată numele familiei ajutate. În acest caz, Gheorghe Marinescu:
RO29 RZBR 0000 0600 1552 6176- RON
RO02 RZBR 0000 0600 1552 6177- EURO
