Dezvoltarea și stimularea limbajului la copii

Cum se dezvoltă limbajul în primul an de viață?

Ca părinte trebuie să urmărești fiecare pas al copiluli, fiecare grimasă și fiecare sunet emis, însă mulți părinți ne întreabă pe noi ca și specialiști în logopedie care sunt limitele în care trebuie să se încadreze puștiul lor din punct de vedere al dezvoltării limbajului, astfel pentru a aduce un aport la răspunsul acestei întebări am sintetizat o serie de comportamente verbale pe care trebuie să le urmărim în funcție de vârsta copilului:

În jurul vârstei de trei luni, sunetele emise de copii sunt confuze, dar ele exprimă o anumită stare primară, fie o stare de confort, fie de disconfort, aceste sunete se numesc gângureli.

La cinci-șase luni copilul începe să emită silabe ce se repetă (ta, ma, pa), semnificația acestora depășește nevoile de bază ale copilului, ele pot desemna starea de foame, de sete, de lipsă de confort, de satisfacție, de cerere și chiar de exprimare a bucuriei.

Către sfârșitul primului an, copilul are posibilitatea să pronunțe unele cuvinte simple, însă am observant că înțelegerea vorbirii este mai dezvoltată față de pronunție.

Cum se dezvoltă limbajul după primul an de viață?

Din exeriență am concluzionat că fiecare copil are un ritm unic de dezvoltare, dar putem ține seama totuși în linii mari de aceste bareme de dezvoltare prezente în majoritatea testelor de dezvoltare ale copilului.

Între 1-3 ani vorbirea capată un accentuat rol de comunicare, piticul formează scurte propoziții și începe să folosească relativ corect acordurile gramaticale.

În perioada preșcolara (3-6 ani) copilul își exprimă mai bine coerența și logica ideilor, iar la 5-6 ani povestirile copiilor devin mai complexe și mai nuanțate.

Trecând de aria vorbirii, cum se dezvoltă aria conversațională?

În ceea ce privește abilitățile de conversație ale copiilor vom semnala câteva aspecte definitorii în funcție de vârstă:

Bebelușul între 0 – 3 luni ar trebui să spună cinci sau mai multe sunete nefiind foarte bine definite, acestea exprimă starea de confort sau disconfort.

Între 3 – 6 luni, piticul ar trebui să repete vocalizari si/sau gesturi care provoacă reactii. Îl vom auzi spunân de mai multe ori sunetul “a“ de pildă, dacă după prima vocalizare a obținut o reacție pozitivă din partea noastră, astfel că nu încetați să îi recompensați pozitiv toate gângurelile pentru o devoltare cât mai alertă a limbajului.

Între 6 – 9 luni, ar trebui să indice “gata”, “nu-mi place” prin vocalizări, întoarceri ale capului sau împingand cu mănuțele.

Între 9 – 12 luni, ar trebui printer altele să joace jocuri reciproce (ex: cucu-bau, batutul din palme, emiterea sunetelor o data tu o data eu).

Între 12 – 15 luni, ar trebui să folosească două, trei sau mai multe cuvinte sau semen pentru a-și exprima dorințele.

Între 15 – 18 luni, puștiul ar trebui să salute persoanele familiare cu o vocalizare, și să aibă achiziții de șapte sau mai multe cuvinte.

Între 18 – 21 luni, copilul ar trebui să leagă două cuvinte, să aibă un vocabular de minim 15 cuvinte și să înceapă să folosescă “nu” cu sens.

Între 21 – 24 luni, trebuie să denumească obiectele uzuale, tot acum apare jocul de rol.

Între 24-30 luni, ar trebui să înceapă să pună întrebări prin alăturarea a două – trei cuvinte, fară a folosi neapărat cuvintele de legatură.

Între 30 – 36 luni, trebuie să susțină conversația pentru cateva schimburi de replici, de acum va deveni deci copil de grădiniță.

Penru a simplifica cele mai sus afirmate, câteva cifre ar putea să fi semnificative: la un an, copilul poate spune în jur de 100 de cuvinte; la 3 ani, vocabularul mediu este între 700 – 1000 de cuvinte, la 6 ani, vocabularul mediu al unui copil este între 2000 – 2500 de cuvinte.

Cum îl ajutăm pe micuț să-și devolte limbajul?

În familiile în care se întreține o comunicare intensă cu copilul, progresele în achiziția vorbirii sunt mai rapide. Din experiența de logoped am observant că odată cu dezvoltarea limbajului se dezvoltă și celelalte funcții psihice, de aceea este important ca micuțul să fie stimulat verbal încă din primele luni de viață.

Trebuie să stimulați vorbirea copilului nou-născut, să îi vobiți, să-i stimulați contactul vizual, să îi cântați și să-i descrieți activitățile de rutină!

Citiți copilului, folosinți cărți cu imagini prietenoase și descrieți-le sau denumiți-le cât mai acurat! Mai târziu stimulați copilul să arate imaginile sau obiectele pe care le recunoaște! De asemnea puteți să-i cântați copilului și să-i permiteți să anticipeze ceea ce urmează.

Folosiți situațiile zilnice pentru a consolida vorbirea copilului și limbajul acumulat, de asemnea dacă i-ați prezentat în imagini o serie de legume, fructe, animale sau orice alte categorii, iar acesta le-a recunoscut sau denumit, încercați pe cât posibil să le prezentați și în mediu natural pentru a putea să generalizeze toate cunoștințele acumulate.

Coboarâți la nivelul ochilor lui atunci cand vreți sa-l învățați să pronunțe un sunet sau un cuvânt nou pentru ca el sa vă vada buzele și modul de articulare și să audă clar sunetul sau cuvântul!

Cumpărați copilului jocuri potrivite nivelului său de dezvoltare, stimulați jocul independent, cel de echipă,dar și cel de rol! Spor la joacă dragi pitici și părinți!

Ce servicii oferă asociația Bright Future For Every Child

În cadrul Asociației Bright Future For Every Child specialiștii în domeniul psihologic, terapeutic și logopedic vă stau la dispoziție cu următoarele servicii:

– evaluarea psihologică/ evaluare logopedică

– terapia ABA,  asigurată de psihologi, analisti comportamentali cu vastă experiență.

– terapie logopedică, atât pentru copii neurotipipici, cât și pentru copii cu diagnostic de ADHD, autism, sindrom Down, întârziere în dezvoltarea limbajului sau alte tulburări asociate.

Se ocupa cu corectarea deficientelor de vorbire (limbaj), stimularea precoce în ceea ce privește dezvoltarea limbajului și a comunicării funcționale.

–  grupuri de socializare și arte copiii sunt ajutați sa se integreaze mai ușor în colectivitate și să-și exprime creativitatea prin arte.

– grupuri de antrenant  intelectual, pregătire pentru grădiniță sau școala:sunt 4-6 copii în grup, aceștia sunt încadrați în funcție de dezvoltarea cognitivă și verbală. Grupul este împărțit în mai multe module după cum urmează: modulul de dezvoltarea a memoriei, modulul de de dezvoltare a atenției, modulul de dezvoltare a imaginației și creativității, modulul de dezvoltare a gandirii.

– grupuri de dezvoltare personală: îl ajută pe copil să capete încredere în sine, să-și exprime emoțiile pozitive, sa gestioneze conflictele și emoțiile negative. Acest grup are următoarea structură:

• Modulul I: Cine sunt eu? Constientizarea de sine si al rolului meu in societate,
• Modulul II: Constientizarea emotiilr pozitive si exprimara lor in raport cu ceilalti,
• Modulul III: Tehnici de gestionare a emotiilor negative,
• Modulul IV: Gestionarea relatiilor interpersonale si cresterea gradului de sociabilitat,
• Modulul V: Crearea deprinderilor în rezolvarea de probleme. Cum sa fiu creativ?

Anda – Bianca BĂCANU,
logoped, psiholog,
Președinte Asociația Bright Future For Every Child